Stol de ganduri

Atata vreme cat va exista o infinitate de lumi interioare, va exista si o infinitate de adevaruri secundare. 

Pe Calea Grivitei, aproape de intersectia cu Buzesti, se afla cladirea fostului cinema Dacia. Pe fatada sa se afla cateva basoreliefuri infatisand diferite scene. Cea mai discutata dintre ele, cea din fotografia de mai jos, face referire la legenda mortii Mariei Terezia (1717-1780), arhiducesa a Austriei, regina a Boemiei, regina a Ungariei, principesa a Transilvaniei si alte titluri. Exista 2 legende si un studiu legat de moarte ei si le voi spune in ordinea in care le-am aflat eu:

1. La un joc de poker, unul din generalii sai a spus ca o poate satisface din punct de vedere sexual. Principesa era cunoscuta (in legenda) ca fiind nimfomana. Generalul esueaza si isi atrage rusinea de partea sa, insa se iveste un joc prin care Maria Teresia ar fi primit sa se masoare cu calul generalului. Zis si facut, doar ca in timpul actului, de furia reusitei calului sau, generalul isi biciuieste calul iar acesta o spinteca pe principesa. De altfel, acesta este pasajul redat in basorelief: ingeri ai mortii calarind un cal in erectie pe care il biciuiesc, iar trupul nud al principesei zacand inert la pamant cu sufletul iesindu-i pe gura. Apare si imaginea bufnitei ca mesager al mortii.

2. Principesa ar fi avut pasiuni zoofile cu caii sai. Ar fi fost gasita moarta in grajdurile regale, zdrobita sub copitele unui armasar pe care il biciuise (poveste stiuta cel mai bine de cei de la Universitatea de arta de pe strada General Constantin Budisteanu, oarecum in apropiere).

3. Istoricul german Gunther Frauberger ar fi studiat in biblioteci din Germania si Austria si afirma ca adevarul despre moartea Mariei Terezia este altul decat spun legendele care ar fi total eronate. Aceasta ar fi impartasit o mare dragoste pentru cai insa departe de a face din asta o pasiune erotica. Ea ar fi murit in urma unui atac cerebral, in camera sa.

Ceea ce nu pomenesc nici legendele si nici Gunther Frauberger, sunt zvonurile care circula in jurul istoriei Castelului Martinuzzi din Vintu de Jos, in Transilvania. Acest castel fusese astfel construit incat exista o camera a carei podea se deschidea printr-o trapa iar cei prezenti in camera se prabuseau intr-un pat de sabii, care avea acces direct la raul Mures in care trupurile ciopartite se scurgeau. Povestile locale spun ca principesa facea amor cu cei pe care apoi ii condamna la moarte.

E drept ca dusmanii iti pot distorsiona imaginea publica, dar sa ne amintim spre exemplu ca si Vlad Tepes, desi nu era Dracula vampirul, avea totusi gene sangeroase. Adica, o minciuna pleaca mereu de la un adevar. Altfel nu este sustenabila.

DSC_4336.NEF

 

Advertisements

4 thoughts on “Stol de ganduri

  1. “Legenda” asta legată ea pasiunea ei pentru cabaline e singura de care auzisem, nu mai ştiu când pentru prima oară. Stârnitoare de imaginaţie, nu însă a mea.
    Mulţumim pentru toate cele aflate (de) aici.

    Like

  2. Pai cu placere, zic! Mi se pare ca “dezvoltarea” a capatat atata “sens” incat oamenii nu prea mai stiu valorile locului pe care il locuiesc …

    Like

  3. Din cate pot intelege din postarea dumneavoastra, trag concluzia ca domnisoara Tereza nu prea era “omul lui Dumnezeu”. Si atunci de ce mi-as concentra atentia asupra povestii ei?

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s