Prinsori

Ma vad intr-o stare comatoasa ca un priveghi cu amintiri. Si sufar cand inteleg ca nu mai pot sa pierd, sa simt din nou izul acela chinuitor de regret. Cat de ciudat s-au metamorfozat zglobiile refugii trupesti in spirit; pe cand faradelegile lui fagaduiau usoara amareala dulceaga a pacatului ordonat intr-o lume concreta, simturile desarte zvacneau din tamplele laptoase de aroma goala a gandurilor pline in dezechilibru. Cat sa mai sparg oprelistea amintirilor? Pana cand sa indur suferinta ingereasca de a fi detasat de pierzania carnii? Cand sa termin?

Din TU LA MIJLOC (2005)

24 Octombrie 2007, undeva prin BucurestiDSC_6525

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s