Ghiocei

As vrea sa imbatranesc frumos sa-mi pot privi in ochi copilul si sa il pot invata ca Binele ca principiu va exista mereu, indiferent de cat rau se va rasfrange asupra societatii. Din ce in ce mai des intalnesc oameni franti in onoare, nu pot da greutate cuvintelor lor, nu pot admite calitatea strigatului, prieteniile lor devin foi de tigari fumate de orice trecator.

Si nu cred ca este lipsa banilor de vina, cred ca este prostia periculos inoculata din noua societate la nivel mondial. Popoare din lumea a treia devin mai civilizate, educate decat oamenii care locuiesc tara asta.

Toata lumea pretinde pretentii, nici macar nu cunosc definitia eleganta a cererii, toata lumea isi seteaza de la inceput cel mai mare pret pe propriul cap si nimeni nu vede ca totul se duce fix in ficatul negru al Intunericului. Iar de acolo, numai asteptarea ispasirii ne va mai putea scoate gata mumificati.

Nu o data m-am intrebat cum si-au trait vietile oamenii batrani pe care-i vedem pe strada. Cine stie cate crime au comis si ei in tineretile lor impotriva umanitatii. Cine stie cata rautate a zacut si in ei. Dumnezeu nu e drept numai cu tinerii, sa nu uitati asta.

Si cumva, in tacerea sumbra a artificialului, supravietuim. Exista un fir al Binelui care insira, pe calea sa de fir, perle de diletanti stangaci dar puri intr-ale bunului simt si sufletului curat. Iar aceste perle stralucesc dincolo de namoale si mlastini, dincolo de ganduri grele. Slava lor!

A trecut timpul observatorilor.

Slava lor!

Strada Ghiocei din Bucuresti

DSC_3254

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s