General Constantin Coandă

Generalul Constantin Coandă (link) a fost tatăl celebrului Henri (alături de încă șase frați și surori pe care i-a avut). Și cum mereu am spus că cei care s-au remarcat în societate au provenit în mare parte din familii celebre și cu o foarte bună stare materială care au putut asigura o educație puternică, stabilă și care să permită continuitate, iată încă o dovadă.

Bulevardul Lascăr Catargiu din București

DSC_7091

Cariera lui Constantin Coandă a fost una excepțională. Cu toate astea, este un necunoscut astăzi, mai cu seamă poporului căruia i-a servit, poporul român. Și cum masele nu se pot ridica la valoarea oamenilor de geniu dar se bucură de a-i condamna mediocrității proprii, situația casei construite de general este încă o consecință a sistemului comunist: o situație incertă asupra apartenenței sale (link) care reprezintă o disfuncționalitate în antiteză cu dorințele proprietarilor de drept.

În anul 1904, Nicolae Densușianu publica broșura Sistema ortografică a limbei române ca replică la incapacitatea membrilor academiei de a respecta motivul înființării societătii, respectiv consolidarea limbii române. Înființarea ei produce tranziția în scrierea în limba română cu caractere chirilice la cea cu caractere latine, într-o epocă în care fundamentele limbii române moderne erau disputate și discutabile.

IMG_2896

Densușianu va dedica un exemplar tatălui lui Henri Coadă. Această dedicație păstrează în ea trăirile secolului 19 și a intereselor sale principale. Constantin Coandă în poziție de general adjunct, fost profesor de matematici, viitor om politic de deosebit interes pentru România.

Iată-l primind o broșură care combate sistemul gramatical de bază emis de academie, bazat pe studii de limbă la care românii nici nu visează.

IMG_2897

Advertisements

Tocilescu | Stamatiade

Sunt multe secrete în România care nu se cunosc din diferite motive. Aşa cum, spre exemplu, nu se cunoaşte că revoluţionarul Avram Iancu este nepot de frate al revoluţionarului Horia Ursu Nicola.

În general, descendențele sunt de evitat, pentru că ele poartă cu sine acea explozie a înaintaşilor, iar dacă faptele sunt întărite şi reîntărite, atunci rezultatul poate fi fatal.

Una din aceste descendențe este şi cazul lui Grigore G. Tocilescu, cel mai faimos arheolog român al secolului XIX (se aud voci). Dacă vă amintiți, Tocilescu propusese la vremea sa, un proiect prin care dorea să reasambleze monumentul de la Adamclisi într-o piață din București. Ei bine, acest Tocilescu se înrudea cu Nicolae Bălcescu.

Mai jos am postat o fotografie de pe certificatul de căsătorie al lui Grigore G. Tocilescu (24 ani) cu Irina Stamatiade (de familie aromână şi greacă – 21 ani). Martor la eveniment a fost chiar Hașdeu, în vârstă de 37 ani, prieten cu Tocilescu.

Certificat de căsătorie datat 1874, Bucureşti – Arhivele Naţionale

 

IMG_2548